Îngrijirea de bază a calului este prin lege responsabilitatea proprietarului. În mod normal fiecare stăpân trebuie să posede cunoştinţe medicale de bază precum: câteva manifestări clinice ale unor boli grave, noţiuni de anatomie, conţinutul trusei medicale obligatorii, noţiuni despre grila de vaccinare şi deparazitare.
Când este recomandată vaccinarea?
Vaccinarea este obligatorie pentru toţi caii de sport care circulă în regim intens şi cei care trăiesc în efective care îşi modifică structura la mai puţin de 6 luni. Aceştia (Cluburile Hipice ) trebuiesc vaccinaţi intr-o grilă specială.
Caii care participă la concursuri internaţionale vor avea un istoric de minim 2 ani al unei grile vaccinale neîntrerupte.
Cine stabileşte grila vaccinală ?
Medicul veterinar curant are menirea de a organiza în funcţie de vârstă, sistemul de creştere, anotimp, sezon competiţional, grila de vaccinare şi deparazitare.
Scurtă descriere :
Antraxul – Boală gravă, periculoasă şi pentru om, singura boală pentru care vaccinarea cailor este obligatorie prin lege în Romania.
Influenţa Ecvină - Boala este asociată cu febra, tuse şi tulburări respiratorii; se diseminează uşor în efective, sistemul imunitar al calului este atacat. Pentru caii de concurs vaccinarea este obligatorie la fiecare 6 luni.
Tetanosul- Infecţia apare prin răni deschise, apare rigiditatea anumitor grupe musculare, calul nu poate mesteca si de multe ori acesta moare de foame în absenţa intervenţiei veterinare. Prevenirea prin vaccinare este mult mai ieftină decât tratarea bolii.
Infecţii produse de virusuri herpetice - EHV 1,2,4, 5, încadrate în genul Rhadinovirus, sunt izolate din cavităţile nazale ale cailor. EHV 2 se poate prezenta sub mai multe tipuri antigenice ce pot fi evidenţiate până la 70% din cai procent ce creşte odată cu vârsta. Apare inflamarea nodulilor limfatici submaxilari şi parotidieni, cheratoconjunctivita şi afectarea aparatului genital.
Vaccinarea se recomandă din 6 în 6 luni, iar în cazul iepelor destinate reproducţiei este necesară, cu precădere, dacă se află în sisteme de creştere cu efective numeroase.
Anemia infecţioasă ecvină – Boala infectocontagioasă, virotică cu evoluţie cronico-ocultă, caracterizată clinic prin febră recurentă sau intermitentă, anemie, tulburari cardiovasculare, edeme subcutanate şi slăbire progresivă.
Sunt receptivi: calul, poneiul, asinul şi bardoul. Animalele tinere sunt mai sensibile şi au un procent de mortalitate mai ridicat. Rasa şi sexul nu influenţează receptivitatea.
Se recomandă testarea obligatorie din 3 în 3 luni la caii de concurs şi din cluburile hipice, iar la caii din sistemul gospodăresc din 6 în 6 luni.
Insectele hematofage au un rol important în transmiterea bolii, febra şi oboseala la efort minim fiind simtome caracteristice ale acestei boli.
Arterita infecţioasă ecvină – Boala infectocontagioasă, de natură virotică cu caracter dominant enzootic de tip evolutiv acut. Se traduce prin sindrom de febră, stare de abatere profundă, edeme inflamatorii ale tesutului conjunctiv subcutanat, coloraţie subicterică a mucoasei conjunctivale şi avort.
Sunt afectaţi caii de orice vârstă, sex sau stare fiziologică, tineretul fiind mai sensibil.
Infecţia se realizează pe cale sexuală, digestivă şi respiratorie. Armăsarii trecuţi prin boală pot elimina prin sperma virusul încă timp de 3 sau 4 luni de la ultimile simtome vizibile.
Se recomandă testarea de laborator la minim un an.
Dr.Ştefan Răileanu
Doctor în Medicina Veterinară
Cercetător Ştiinţific INCDD -Tulcea
;)
